Bunico, spune-ne o poveste! o roagă cei doisprezece iepurași pe bătrâna iepuroaică, bunica lor. Și, cum unor iepurași de casă cum sunt ei li se potrivesc cel mai bine istorioare cu animale domestice, bunica-iepuroaică le istorisește întâmplări cu prietenii ei din tinereţe, de la ferma Mărul Verde.
Întâmplări cu Napoleon, calul cel înţelept și bun la suflet, cu Codiţă, șoricelul căruia îi plăcea să înfulece tot ce-i cădea în lăbuţe, cu Norișor, mânzul cel zvăpăiat, care nu era în stare să stea o clipă locului, cu Felix, cotoiul care spunea toată ziulica numai minciuni, cu Billy, un câine tare curajos, cu Violeta, căpriţa care se ţinea mai tot timpul cu nasul pe sus, cu Clopoţel, măgărușul cel îndărătnic, Bucliţă, mielușelul cel foarte mândru de lâna lui cea moale, cu Caterina, văcuţa cea distrată, care uita mereu câte ceva, cu Coca, găina dolofană și pusă tot timpul pe șotii, cu Ga-Ga, gâsculiţa cea gureșă, căreia nu-i mai tăcea pliscul toată ziulica, cu Bubu, viţelușul cam nătâng și cam neascultător...
Douăsprezece povești pentru tot atâţia iepurași sau copilași, mai cuminţi sau mai neastâmpăraţi, după cum se nimerește, fiecare cu povaţa ei, fiecare cu o învăţătură!
