Cu rezervorul gol. Regăsește pasiunea și bucuria de a conduce - Jurnal

Cuprins

Cuvânt înainte 7
Prefață 11
Introducere 13

Capitolul 1: Când cadranul indică un rezervor gol 17
Capitolul 2: Condamnat la eșec 33
Capitolul 3: Putere desăvârșită în slăbiciuni 45
Capitolul 4: Semne de avertizare timpurii 61
Capitolul 5: Binefacerile solitudinii 71
Capitolul 6: La ape de odihnă 89
Capitolul 7: O nouă perspectivă 103
Capitolul 8: Șapte lecții greu de învățat 115
Capitolul 9: Găsirea drumului spre casă 149
Capitolul 10: O viață planificată 169
Capitolul 11: Găsirea solitudinii în zilele de sabat 189

Postfață 211
Note 215
Anexă 217
Bibliografie recomandată 221

Cum poți înainta atunci când simți că nu mai poți face lucrul acesta?
Și cum poți naviga prin apele morții când vântul a încetat și ceea ce
fusese cândva o sărbătoare acum cere efort susținut? Când ceea ce te
entuziasma se transformă în povară?
Ca niște pagini rupte din jurnalul meu, această carte înregistrează
prăbușirea mea în epuizare și călătoria de după, spre o viață cu totul
nouă.
Precum cartea lui C. S. Lewis, Anatomia unei dureri, această
carte a parcursului meu nu are capitole simetrice urmate de prognoze
clinice concrete. (Când treceți printr-o perioadă de epuizare, nimic
nu e simetric sau concret.)
În această perioadă de iarnă pentru sufletul meu, singurele
lucruri de care a trebuit să mă agăț cu tărie au fost disciplinele pe
care deja le cultivasem în viața mea. Când e noapte, navigatorul nu
poate vedea țărmul, nici locul în care ar putea acosta. El trebuie să
navigheze având încredere în geamandurile slab luminate așezate
în calea lui. În același fel, când traversezi perioade întunecate, vei fi
oprit sau condus de ceea ce deja ai cultivat în sufletul tău. Această
carte îți va descoperi acele discipline pe care liderii trebuie să le
cultive înainte de a naviga în marea largă, iar dacă ești deja prins
și purtat de furtună, îți va oferi ajutor practic care te va ajuta să te
menții la suprafață.

Una dintre disciplinele zilnice pe care le-am ținut pe parcursul
călătoriei mele a fost întâlnirea cu Dumnezeu în fiecare dimineață.
Notând în jurnal descoperirile mele din acea perioadă am găsit
direcție și siguranță. În jurnalele mele spiralate au fost înregistrate
urcușurile și coborâșurile, stagnările și progresele, eșecurile și
biruințele acelei perioade. Am scris în cele mai întunecate momente,
dar și în cele mai înălțătoare. Am scris când nu am putut vorbi. Am
scris chiar și când nu L-am putut auzi pe Dumnezeu.
Ceea ce ai în mâinile tale a crescut din acele experiențe. Nu este
o carte cu studiu de caz, cu o progresie clară, lineară. Am lăsat câteva
experiențe ambivalente să rămână ca mărturii scrise ale stării în care
mă aflam și ale felului în care am ajuns din nou la tărâmul luminos al
sănătății emoționale. Această carte nu este atent alcătuită, omogenă
și concisă; precum într-un pahar mare de suc de portocale proaspăt
stors, vei descoperi și pulpă. Poate chiar și câteva semințe.
Dar aceasta nu-i reduce valoarea. Sper că, în schimb, o face mai
demnă de încredere și mai consistentă.
Nu aș fi putut trece prin această perioadă fără sprijinul
celor apropiați mie. Aș vrea să le mulțumesc soției mele dragi și
familiei, care mi-a fost alături în acest sezon prelungit de tranziție.
Și membrilor personalului nostru de la New Hope care au strâns
rândurile în jurul meu, în loc să se îndepărteze.