Sunt oameni, unii dintre ei contemporani si cu noi, care au avut binecuvantarea de a-l întalni pe Parintele Arsenie Boca pe vremea cand Sfantul Ardealului se afla aievea printre oameni. L-au cunoscut personal, i-au ascultat cuvintele, au venit la el cu necazurile lor, i-au simþit ajutorul neintarziat si i-au putut spune tot ce au avut pe suflet la modul direct, aflandu-se intr-o stransa legatura ucenic-duhovnic. Alþii l-au intalnit de cateva ori in viaþa, insa aceste amintiri sunt foarte vii si neperimate.
In aceasta carte am dorit sa cuprindem o serie de referinþe ale celor contemporani cu Parintele Arsenie inca din vremea anilor de scoala (de la liceul din Brad, de pilda, unde il are coleg de banca pe viitorul preot Petru Boldor), a studenþiei (cum ar fi colegul sau de banca din timpul studiilor de la Facultatea de Teologie de la Sibiu, pr. Teodor Bodogae) sau a inceputului activitaþii sale misionare (dupa cum regasim in anumite articole din acea vreme ale pr. acad. dr. Dumitru Staniloae), precum si din vremea prigoanei comuniste, pana la mutarea sa la cele vesnice.
In deschidere am inserat si autobiografia Parintelui, document din 1945, cea mai ampla ca informaþie in ceea ce priveste viaþa si activitatea sa de pana atunci, exact asa cum reiese din ceea ce el insusi a dorit sa lase despre sine.
In final am adaugat si cateva dintre sfaturile Parintelui Arsenie Boca rostite cu diferite ocazii, pentru a-l simþi si mai prezent pe Parintele in sufletul nostru, insetat dupa cuvant cu putere multa si ajutor in tot ceea ce facem in viaþa de zi cu zi, ca pregatire pentru viaþa vesnica.
