Ghidul crestinului ortodox prin locurile de pelerinaj ale Tarii Sfinte

Istoria ghidurilor prin Locurile Sfinte de pelerinaj, adica a cartilor care descriu lacasurile crestine ale Tarii Sfinte, este la fel de veche ca insasi istoria acestor locuri. Primele ghiduri consacrate locurilor de pelerinaj au aparut inca in secolul 4, gratie recunoasterii oficiale a statului pe care il aveau Locurile Sfinte si faptulului ca incepuse vizitarea lor in masa de catre crestini. Scopul acestor ghiduri era sa descrie Locurile Sfinte legate de evenimentele si personajele biblice. In afara de aceasta, autorii lor s-au straduit sa redea impresiile de ordin religios si spiritual ale vizitatorului pelerin prin Tara Sfanta, sa prezinte autenticitatea topografica si geografica a evenimentelor zugravite in Vechiul si Noul Testament. Cu toate acestea, pe alcatuitorii primelor ghiduri nu i-a preocupat catusi de putin cercetarea stabilirii exacte, sub aspect istoric si geografic, a locurilor de pelerinaj, cercetare menita sa confirme autenticitatea sfintelor evenimente.

Astazi, dupa scurgerea a 1600 de ani, dupa atatea evenimente si schimbari prin care au trecut locurile de pelerinaj de-a lungul intregii istorii, alcatuitorul unui ghid este dator sa fie deopotriva si cercetator. Este un lucru necesar nu pentru ca locurile de pelerinaj s-au transformat in monumente istorico-arheologice (unele dintre ele reprezentand in mod real monumete arheologice), ci pentru ca pelerinul-crestin sa poata dobandi nu numai o experienta religioasa si sa se simta spiritualmente renascut, dar sa si vada, in intregimea sa, tabloul istoric al locurilor de pelerinaj din Tara Sfanta.