Privind evenimentele majore ale ultimelor decenii, modernitatea ne-a prezis in mod optimist, posibilitatea omului de a progresa si evolua, precum si increderea in capacitatea ratiunii de a produce libertate si fericire, dar tot mai putini sunt cei ce cred aceste lucruri. Acesta este motivul pentru care, indiferent daca ne place sau nu, vorbim despre postmodernitateLucrarea isi propune sa fie o interogatie asupra religiozitatii omului postmodern, la inceputul mileniului III. Vorbim despre o reconfigurare a morfologiei si fenomenologiei religioase intr-o noua religiozitate, postmoderna.Analizand cultura actuala, putem observa diversitatea simbolurilor si structurilor discursive , care induc pluralismul cultural si religios postmodern. Lucrarea isi propune sa realizeze un dialog dinamic intre procese istorice complexe desemnate de concepte precum: secularizare, decrestinare, secte si noi miscari religioase, noua religiozitate, ecumenism si reincrestinare. Discursul nostru reprezinta, fara indoiala, si o incercare a omului postmodern de a se intreba despre propria identitate…
