Innoirea inimii - Formarea caracterului cristic

Formează-ţi caracterul lui Cristos printr-o transformare a spiritului

În calitate de creştini, ştim că suntem făpturi noi în Isus, aşa că încercăm să ne comportăm într-un mod diferit, sperând că lucrul acesta ne va face să fim tot mai asemenea Lui. Însă schimbarea comportamentului exterior nu ne schimbă inimile. Doar prin harul lui Dumnezeu putem fi transformaţi în interiorul nostru.
Înnoirea inimii pune o bază biblică pentru înţelegerea a ceea ce autorul Dallas Willard numeşte „transformarea spiritului”: un proces divin ce acţionează din interior spre exterior şi „aduce fiecare element al fiinţei noaste în armonie cu voinţa lui Dumnezeu”. Această abordare nouă a creşterii spirituale explică motivele biblice pentru care creştinii trebuie să se schimbe la nivelul celor şase aspecte ale vieţii: gândirea, sentimentele, voinţa, trupul, contextul social şi sufletul. De asemenea, Dallas schiţează un tipar general al transformării în fiecare domeniu, nu o formulă sterilă, ci mai degrabă un proces practic care poate fi urmat fără vinovăţia perfecţionismului cu care se luptă aşa de mulţi creştini.
Nu accepta mulţumirea de sine! Acceptă provocarea pe care ţi-o oferă Înnoirea inimii de a deveni un ucenic intenţional al lui Isus Cristos, schimbându-te zilnic în timp ce umbli alături de El.

„Nimeni n-a gândit mai profund ca Dallas Willard în ce priveşte personalitatea umană şi modul în care poate fi ea transformată în asemănarea cu Cristos. Recomand călduros cartea Înnoirea inimii.

-- DR. RICHARD J. FOSTER
autor, Celebrarea disciplinei

„Cartea aceasta a lui Dallas este cea mai bună carte practică a sa. În timp ce explică modul în care operează dimensiunile sinelui şi cum pot fi ele transformate, el ne invită în viaţa Împărăţiei lui Dumnezeu.”

-- JAN JOHNSON
autoare, Invitation to the Jesus Life; coautoare, Înnoirea inimii în practica zilnică
şi Dallas Willard’s Study Guide to The Divine Conspiracy

DALLAS WILLARD a fost profesor şi rector la School of Philosophy de la University of Southern California. Şi-a primit doctoratul de la University of Wisconsin şi este autorul a peste 30 de cărţi, dintre care unele au devenit bestsellere, printre care The Divine Conspiracy, The Spirit of Discipline şi Hearing God.

CUPRINS

MULȚUMIRI................................................................................................9
PROLOG....................................................................................................11
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE LA FORMAREA SPIRITUALĂ: „Nepătrunsul dinăuntru” și calea lui Isus .....15
CAPITOLUL 2: INIMA ÎN SISTEMUL VIEȚII UMANE...................35
CAPITOLUL 3: RĂUL RADICAL ÎN SUFLETUL CĂZUT ...............59
CAPITOLUL4: BUNĂTATEA RADICALĂ REDATĂ SUFLETULUI ...81
CAPITOLUL 5: TRANSFORMAREA SPIRITUALĂ: Un tipar demn de încredere...........................................99
INTERLUDIU ..........................................................................................121
CAPITOLUL6: TRANSFORMAREA MINȚII, PARTEA I. Formarea spirituală și sfera gândirii ...........................125
CAPITOLUL 7: TRANSFORMAREA MINȚII, PARTEA A II-A. Formarea spirituală și sentimentele noastre................155
CAPITOLUL 8: TRANSFORMAREA VOINȚEI (A INIMII SAU A SPIRITULUI) ȘI A CARACTERULUI.........187
CAPITOLUL 9: TRANSFORMAREA TRUPULUI............................211
CAPITOLUL 10:TRANSFORMAREA DIMENSIUNII NOASTRE SOCIALE....................235
CAPITOLUL 11:TRANSFORMAREA SUFLETULUI........................261
CAPITOLUL 12: COPII AI LUMINII ȘI LUMINA LUMII................285
CAPITOLUL 13:FORMAREA SPIRITUALĂ ÎN ADUNAREA LOCALĂ...................307
EPILOG ....................................................................................................333
NOTE........................................................................................................337
DESPRE AUTOR.....................................................................................352


PROLOG

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu,
niciodată nu-i va fi sete; ba încă apa pe care i-o voi da
Eu se va preface în el într-un izvor de apă care va țâșni în viața veșnică.
ISUS DIN NAZARET (IOAN 4:14)

Când ne deschidem față de scrierile nou-testamentale, când ne
îmbibăm mințile și inimile cu una dintre Evanghelii, de
exemplu, sau cu o epistolă precum Efeseni sau 1 Petru, impresia
copleșitoare pe care o avem este că privim o altă lume și o altă
viață.
Există o lume divină și o viață divină. Este viața în „Împărăția
cerurilor”. Însă există o lume și o viață în care oamenii obișnuiți au
intrat și intră chiar acum. Există o lume care pare deschisă pentru
noi și care ne invită să intrăm. Îi simțim chemarea.
Uimitoarele promisiuni făcute celor care își dăruiesc viața
acestei lumi noi, prin încrederea lor în Isus, țâșnesc spre noi de pe
fiecare pagină.
De exemplu, citim cuvintele lui Isus care spun că cei care se
predau Lui vor primi „apă vie”, Însuși Duhul lui Dumnezeu, și nu
vor mai înseta niciodată – nu vor mai fi conduși și stăpâniți de
dorințe nesatisfăcute – și că această „apă” va deveni o fântână
sau un izvor de apă „care va țâșni în viața veșnică” (Ioan 4:14).
Într-adevăr, ea se va preface în „râuri de apă vie”, care vor curge
din centrul vieții credinciosului spre o lume însetată (Ioan 7:38).
Sau citim rugăciunea lui Pavel ca credincioșii „să [cunoască]
dragostea lui Cristos, care întrece orice cunoaștere, ca să [ajungă]
plini de toată plinătatea lui Dumnezeu... prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau
gândim noi” (Efes. 3:19-20).
Sau cuvintele lui Petru, care spune că voi, care Îl iubiți și vă
încredeți în Isus, „vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită”
(1 Pet. 1:8), cu o „dragoste de frați neprefăcută” ce se revarsă din
inimile voastre (1:22), renunțând la „orice răutate, orice vicleșug,
orice fel de prefăcătorie, de invidie și de defăimare” (2:1), reducându-i la tăcere pe cei ce batjocoresc Calea lui Cristos, prin
simplul fapt că faceți ceea ce este drept (2:15) și aruncând toate
îngrijorările voastre asupra lui Dumnezeu, pentru că El Se îngrije
ște de voi (5:7).
Viziunea este clară și nimeni, dacă are o inimă deschisă, n-o
poate înțelege greșit. Însă, cu toate că totul este clar și dezirabil,
trebuie să recunoaștem că în multe perioade istorice, dar și în
prezent, în general, creștinii își găsesc drumul spre această viață
încet și greoi.
Cred că un motiv pentru care atât de mulți oameni nu reușesc
să se lase fascinați de cuvintele Noului Testament, și le neglijează
sau le evită, este că viața pe care o văd acolo pare foarte diferită de
ceea ce cunosc din propria experiență. Lucrul acesta este valabil
chiar dacă sunt foarte credincioși bisericii lor, așa cum li se cere, și
chiar Îl au pe Isus Cristos ca singură speranță a lor. Prin urmare,
prezentarea clară, neo-testamentară, a vieții care ni se oferă în
mod evident în Cristos doar îi descurajează sau îi face neajutorați.
De ce este așa? Fără îndoială că viața pe care ne-o oferă
Dumnezeu în Isus nu a fost menită să fie un puzzle imposibil de
rezolvat. Prin urmare rămâne doar explicația că, în ciuda tuturor
intențiilor noastre bune și a metodelor noastre obositoare, nu
abordăm și nu primim acea viață într-un mod corect. Nu înțelegem și
nu putem transmite înțelepciunea lui Isus și a Bibliei cu privire la
ființa umană și la răscumpărarea ei prin har de sub forțele distructive
care au ajuns să pună stăpânire pe ea în toate dimensiunile ei
fundamentale.
Nu este adevărat că dacă ai voință vei găsi în mod automat o
soluție, cu toate că, desigur, voința este esențială. De asemenea,
trebuie să înțelegi exact ce trebuie să faci și cum îți poți îndeplini
sarcina: de ce instrumente ai nevoie pentru a trăi această viață și
în ce ordine să le folosești.
Formarea spirituală în Cristos este un proces ordonat. Cu toate
că Dumnezeu poate triumfa în mijlocul haosului, El nu alege
calea aceasta. În loc să ne concentrăm atenția asupra a ceea ce
poate face Dumnezeu, trebuie să ne smerim și să acceptăm modalitățile
prin care El a ales să lucreze cu noi. Acestea sunt arătate clar
în Scriptură și în special în cuvintele și în persoana lui Isus.
El ne invită să ne lăsăm poverile apăsătoare – mai ales cele
„religioase” – și să acceptăm jugul de a ne pregăti împreună.
Aceasta este o cale a blândeții și smereniei, o cale a odihnei suflete
ști. Este o cale a transformării lăuntrice care se dovedește –
dacă purtăm povara Sa împreună cu El – a fi o viață ușoară și lipsită
de griji (Mat. 11:28-30). Distanța percepută și dificultatea de a
intra pe deplin în lumea divină și în viața divină se datorează în
totalitate atât incapacității noastre de a înțelege că „drumul ce
duce într-acolo” este drumul unei transformări interioare atotpătrunzătoare,
cât și eșecului nostru de a face pașii mărunți care duc, încet dar
sigur, la ea.
Înțelegerea aceasta ne oferă speranță și ne poate salva viața.
Pentru individ, aceasta înseamnă că toate obstacolele în calea
dezbrăcării de omul cel vechi și a îmbrăcării cu omul cel nou pot fi
înlăturate sau controlate. Iar faptul acesta ne ajută să umblăm tot
mai mult în plinătatea, sfințenia și puterea Împărăției cerurilor.
Nimeni nu trebuie să trăiască o viață de înfrângere spirituală și
personală. Cu toții putem avea parte de o viață de biruință asupra
păcatului și a împrejurărilor.
Pentru grupurile noastre creștine și pentru liderii lor, aceasta
înseamnă că există o cale simplă și directă prin care adunările ucenicilor
lui Isus pot, fără excepție, să împlinească chemarea Sa de a
fi o ecclesia, adunarea celor „chemați afară” de El: un punct de
intersecție între cer și pământ, în care vindecarea câștigată prin
cruce și Înviere îi poate mântui pe cei pierduți și îi poate crește pe
cei mântuiți în plinătatea ființelor umane în Cristos. Nu sunt necesare
clădiri, programe, talente sau tehnici. Nu este necesar nici
măcar un buget. E nevoie doar de credincioșie în procesul de formare
spirituală în asemănarea lui Cristos, așa cum este el prezentat în
Scriptură și în viețile „oamenilor Lui speciali” de-a lungul veacurilor
(Tit 2:14).