După ce emoţiile se sting sau dacă se ivesc dificultăţi, ea se ofileşte. Curând nu mai are nicio strălucire. Fără o memorie exersată, trăim la nivel larvar, preocupaţi de capricii şi noutăţi. Însă nu fiecare generaţie de creştini trebuie să reia startul în alergarea spre cer. Noi facem parte dintr-o echipă de ştafetă. Avem o moştenire şi o istorie familială deosebit de consistentă. Trebuie să-i cunoaştem pe aceşti membri ai familiei care au avut vieţi asemănătoare cu ale noastre, însă au trăit frumos. Pe măsură ce îi cunoaştem, devenim mai puţin singuri şi mai puţin izolaţi. Nu suntem orfani. Nu suntem inadaptaţi.