Străinul - Roman creștin

„Străinul” este un roman de ficțiune – de aventură, am putea zice – a cărui acțiune se petrece în jurul anului 1210 î.Hr. Cititorul va fi transpus într-un peisaj istoric descris cu multă măiestrie, în care multe personaje interacționează complex. Acțiunea este deosebit de captivantă, schimbându-se de la o scenă la alta.

Pe parcursul celor 430 de pagini, istoria și credința se împletesc cu dragostea, curajul și noblețea unor oameni ale căror vieți se desfășurau în vremuri tulburătoare.

În acea perioadă, Israel trecea printr-o perioadă întunecată. Frica, sărăcia, foamea și nesiguranța reprezentau realitatea vieții cotidiene. Filistenii au pus stăpânire pe drumuri și pe punctele strategice, aruncând astfel țara într-un haos greu de imaginat.

În mijlocul acestui haos apare Șamgar, un tânăr canaanit care fuge de propriul său trecut, dar, fără să vrea, se vede implicat în această luptă. Pădurea, oticul și singurătatea sunt singurii lui aliați, însă, nu după multă vreme, va avea parte de un alt aliat: Dumnezeul lui Israel. Cu un astfel de prieten alături, Șamgar devine o speranță pentru poporul Israel. Dintr-un străin și fugar, el se transformă într-un om cu o misiune clară. Această misiune îl va purta într-o aventură palpitantă, de la Ghezer la Silo și chiar până în țara filistenilor. Va cunoaște mulți oameni, multe locuri și va descoperi chiar și ce înseamnă dragostea. Se va confrunta nu doar cu dușmanii filisteni, ci și cu trădarea venită din partea celor pe care îi apără.

Va reuși el să izbăvească poporul de filisteni, să restabilească dreptatea în mijlocul haosului și să fie acceptat de un popor reticent față de străini?

În noaptea aceea, Șamgar a visat un vis ciudat. Se făcea că era în poieniță, pe înserate, aproape de casa lui Yosep, dar era singur. Deodată, de pe munte și din pădurea din apropierea poieniței, au început să se adune lupi fioroși, care au umplut toată valea. Devorau tot ce prindeau în calea lor, orice animal mare sau mic, dar treceau pe lângă el fără să-l vadă. Voia să se ascundă din fața lor, dar nu se putea mișca, iar pe măsură ce timpul trecea, erau tot mai mulți și tot mai sălbatici.