Categorie: povestiri crestine, marturii crestine
Familia Bowen locuia in nordul Georgiei de aproape 200 de ani - in aceeasi comunitate, pe aceeasi strada... Inainte, ai lor au locuit multa vreme in Scotia... timp de alte cateva sute de ani. Probabil ca s-au stabilit acolo inca de pe vremea celtilor, sau cel putin asa avea Alex impresia. Era, intr-adevar, greu sa faci schimbari intr-o astfel de familie. Daca nu aveai un motiv foarte bine intemeiat, parea chiar imposibil. Si nu exista niciun motiv intemeiat sa renunte la ziua de inchinare a parintilor lui.
-Ce faci tu aici, la ora asta, band ceai si mancandu-mi biscuitii? intreba ea, pe jumatate adormita, cu un zambet abia vizibil in coltul gurii.
Legandu-si cordonul halatului verde de matase, traversa camera in varful picioarelor, pana la canapea.
-Credeam ca numai Mos Craciun mananca fursecuri in toiul noptii.
-Mel, nu am somn. Nu ti-am povestit despre discutia mea cu Clark Hanson. Mi-a spus niste lucruri despre care n-am mai auzit.
-Ca de exemplu ce, Al?
Melanie isi trecu degetele prin parul lung si roscat si se aseza pe canapea, in spatele lui Alex. Apoi, cuibarindu-se langa el, il intreba:
-Ce s-a intamplat?
-Si eu inca incerc sa ma lamuresc, ofta el.
